In cele din urma, Parisul si Bucurestiul s-au regasit, cu o zi intarziere, pentru ca Varsovia a vrut musai sa piarda conexiunea de zbor 🙂 Bucuros ca totusi nu petrec ora 12 in avion, ci pe pamant, dupa intoarcerea acasa am zis – “Ia sa vad eu cum arata Bucurestiul de revelion, nu am mai facut de ceva vreme asta” 🙂 Trecerea de la 10 grade la -25 a fost destul de dura, dar singurul lucru esential era ca aparatul foto sa reziste. Asa ca am iesit pe la 22.30 pe strazi, sa vad si eu lumea 🙂
In Centrul Vechi am fost martorul unui adevarat spectacol fashion, cele mai inalte tocuri si de gala imbracaminti se chinuiau prin zapada si pe gheata sa ajunga la locul faptei, pentru “cumpana dintre ani”, vorba aceea 🙂Â
Â
M-am indreptat apoi spre Parcul Izvor. Mi-am spus ca nu are rost sa ma inghesui cu toata lumea si sa-mi aleg mai bine un loc de observare a artificiilor mai larg. Am facut o fapta buna in Cismigiu, vazand un cuplu care incerca sa se pozeze fara sa stie si ce au de facut pentru a nu obtine poze “negre” sau miscate. 7 minute de training tehnic s-au terminat cu o strangere de mana din partea domnului si un zambet larg din partea doamnei, dupa ce le-am aratat ce au de facut 🙂 mi-am continuat drumul apoi, spre Izvor.Â
Â
O imagine interesanta cu o Dambovita fumeganda.
Lumea “siroia” spre locul faptei, ii vedeam din zare, m-am asezat in centrul parcului. Aerul era brazdat de tunete de explozii care au furat startul, era o vibratie in frecvente joase generala, in aer. Multi straini in oras. Jocul de artificii a fost fain.Â
Dupa terminarea focurilor de artificii, frigul i-a alungat pe cei mai multi, inapoi spre case. Tramvaiul si metroul au functionat bine. Eu am avut ocazia sa merg contra curentului si sa-i observ, pana in Piata Constitutiei. Adevarul e ca anul nu poate incepe bine daca nu spargi toate sticlele de asfalt 🙂 daca nu pocnesti cu tot ce ai la indemana. Daca nu racnesti cat poti de tare, daca nu te faci “manga” inca de pe strada.
In Piata, scena a fost impresionanta, chiar s-au organizat bine. Intra un Roger Waters lejer acolo 🙂 Pacat ca Smiley, cu toate eforturile sale, nu a fost mai puternic decat frigul care alasat piata in dezordine si libera, inca pe de la 12.30. Vinul fiert a fost cam acrisor, ar nu a mai contat, a fost cald.
Am luat-o usor spre casa, la randul meu, capturand cateva secvente de pe strada, cu orasul castigandu-si linistea, sub forta gerului. Aerul inca mirosea a fum de artificii.
Comment